exercitiu de compozitie nr. I

iti scriu aceste randuri doar ca sa'ntelegi, sperand ca pan' la urma vei avea destul curaj s'alegi, destul ne'am prefacut si ne'am jucat c'am fi mai sinceri, restul n'a mai contat, acum primesti cand ceri, nu te uita prin mine, nu incerca sa treci prin mine, nu'ti pierde cumpatul de data asta, nu'ncerca sa'mi ascunzi masca, satul de stat s'astept, aleg aleator, caci am mintit mai jos, din jocul asta nu iesi castigator, totul atarna'n firele ce se itesc din noi, sunt invizibile si chiar, dispar aproape, atunci cand le vezi cel mai clar. spui ca sunt las, dar ma ascund din nestiinta, din neputinta de a face fata la tot ce'i mai rau, nu vreau sa lupt c'o lume ce triseaza, nu vreau sa'mi dau cartile pe fata'n timp ce toti pluseaza, e miza mare'n joc, e miza ce ne inconjoara'n tot, mizeria de pe asfalt e o reflexie banala a sufletului nostru care'i doar o incapere goala. si ti'am zis "haide sa umplem golurile" si mi'ai ras in fata'n mod involuntar, credei ca'i chiar asa usor sa'ti dezlipesti guma de sters de pe trotuar? tu vrei sa ploua peste tine, vrei fulgere si pomi luati de vant, dar eu sunt cel ce vand sperante si nu poti sa ma accepti, deci dintre noi care'i mai slab pana la urma... ce dracu tot astepti? si crede'ma cand zic ca n'o sa poti uita... pana la urma noi suntem doar fulgi de nea in primavara verii noastre, nu, n'o sa poti uita... suntem imaginile visurilor noastre...

nu conteaza, eu casc ceruri... tu'mi nasti geruri... ce naiba, tu nu vezi cum tremuri?

flow

asta'i jocu'n care te prind, nu te alint si nu vreau sa te mai plac, te'arunc la gunoi cu un fals trac
dar stii ca eu doar ma prefac, eu doar zic, nu fac, eu vorbesc doar sa nu tac, si'o sa daram orice'as construi pan' la urma, timp doar sa am sa'mi ajunga. iau totul in gluma, sunt un tip cinic si rau, fac totul doar pentru'a rani, nu m'ai vrea cu tine, zau, dar eu nu stau pe loc, de cele mai multe ori ma vezi plecand undeva, niciodata venind, niciodata cu zambetul pe buze, niciodata sarind, niciodata sperand, c'am pierdut'o si p'aia de mult, niciodata razand, l'am uitat cu ochii plini de lacrimi, plangand. nu spun ca's baiatul pe care de mica se zice ca'i bine sa'l ocolesti, dar nu spun nici ca nu ar fi bine sa ma eviti pan' mai cresti, poate si dup'aia, nu te'avertizez de nimic doar de faptul ca se'ntoarce foaia. incet si pan' la urma o sa fie o unica linie, cuvintele reliefuri pe ea, si'un munte ce'o strange in pumnul ce'i mana mea. asta'i jocul in care oricine se pierde, deci ce sanse ai? sanse n'ai asta e jocul meu si eu decid care'i primul care va iesi invins, primul care va fi prins, primul licar care va fi stins. pot sa'ncalc regulile daca vreau si am s'o fac dinadins. uita'te la mine, uite cum dispar sub aceleasi masti pe care le am, uite cum ma transform iar in omul ce eram, uite cum, indiferent de voi, indiferent de ce probleme'aveti, voi trece cu vederea si va voi lasa sa va zbateti chiar daca pot face ceva, nimic nu mai conteaza, nimic nu mai e cum era, pastreaza'ti constiinta... prefa'te'n continuare ca vezi clar ce va urma. de data asta nu's mai ultimul, esti ultima.

[daca zambesc ziceti ca's ingamfat si'anost. credeti ce vreti, aveti grija sa nu va fie dor de omul ce am fost]

[

Uita ce am scris

Pe mine noaptea, ma viziteaza stafii, si da, sunt ale mele,
Spirite ce vin si pleaca dintre palme, fara sa lase semne,
Fara sa-mi zica "Te iubesc!", sau cine-stie-ce refrene...
Trece timpul si rasaritul ma prinde mereu la o cafea cu ele...

Si mai vorbim de una alta,
Si ne mai amintim de noi,
Si mai vobim de noi si gata, din priviri
Ne stabilim iar intalniri...

Domnisoara, matura mai repede tot ce am dezvelit,
Caci dimineatza nu o port asa, ci langa tine, obosit.

Mai bate mama la usa camerei si ma intreaba "Iar nu dormi?"; rasufla trista ca baiatul ei se-mparte iar la doi... Stie ea cumva ce ma tot tine treaz, si nu insista... Iar ma lasa sa ma pierd in ceas...

Si stii ce-i zic?

- Eu, draga mama, nu mai dorm, eu scriu pana cand mainile imi cad in gol, pana cand ele-or sa ma lase sa ma duc spre alte vise...

Iar vine noaptea, iar voi fi trist cu portile inchise...

Mai caut in sufragerie si acum o mica umbra
Este ea, cea care a uitat sa ma mai planga...
Sunt surprins de-atunci incoace de lipsitul tau suspin
Unde esti? Sub cartea asta, sau sub vre-un pahar de vin?

Si ma doare, si ascult vantul obosit sub geamuri,
Si cum, lenesa, si noaptea se ascunde printre ramuri,
Intunericul e azi mult mai jovial, cu ochi timizi de ciocolata,
Nu ma mai sperie, sta cuminte si asculta, mai atent ca niciodata...

Cu o palma in falca,
Si creioanele imi casca,
Nu au chef de poezii,
Nu mai stiu ce vrei sa stii

Si vreau sa ma ajuti, sa-mi spui...

"Ai muzica asta... Iubeste ce scrii, dragul meu, pentru ca lumea uita..."

Si eu scriu si lumea uita ce am scris,
Si eu scriu si lumea uita ce am scris,
Si eu scriu si lumea uita ce am scris,
Si eu scriu si lumea uita ce am scris!

Si eu scriu si lumea uita... Si tu uiti...

Imagineaza-ti cum stau eu in fiecare noapte, mai bagand ceva acolo, incercand sa ma impac cu cacatul asta...

is this real?

so... is this real?

we keep on turning around and keep on spinning around
we get grips on slippery places, we're almost lost and found
and every time i think about it i say to myself oh my god!

put everything to one side and open our eyes
we give more to receive less end then it's good'bye
but we never give up 'cuz we don't believe the lies

it's rays that give strength, and rays that lose faith
i don't care about being blocked out forever, i'll never be left
because i know when i'm right and i never lose sight

stretch your legs out forever, we're in this together
we're only addicted to the harshest of beats
and it's these things that bond us and fuel never'seen before feats!
the living in tension is the only direction we know
and no one may keep us apart, 'cuz we show
how to visualize your objectives and Oh!
give in to your dreams and you'll never be low

sick psycho schematics, motion without being static at all
we're never caught in this traffic and we know no wall
that red means stop, but that green means go
and life's a row of forever green lights for us
so...

hold your head and say oh my god!
hold my hand and say...
hold your breath and say...
it's like...

oh my god...

just recognize who we are, we just want to live if we're lucky
it's not over'exceeded, this is just me being cocky
so i'll stretch my mind 'till i'm the one and only...
always for real, baby, we are never phony...

[ yeah, it is ]

vad totul prin tine

intors de departe's putin plin si'obosit
cu ochii rosii vad lumea'n culori de'asfintit
si vinisoare de sange'mi umplu mintea de stele
nu stiu de ce am plecat, vrajit de placere.
acum caut tacere, e zgomot in jur
un vuiet constant, vreau liniste'n jur.
simt o mana c'o curpinde pe'e mea
dar sunt singur pe hol, aici nu e ea.
ganduri ciudate se nasc, ochii'mi se dau peste cap
cred c'am clacat la un punct, intre'un fum si un sfat
m'am vazut intins pe un pat, cearsaful si eu transpirat
mi'am zis "ce dracu fac eu aici?"... si'am plecat...
acum mi se pare ciudat, nu pot sa dorm cum dormeam
imi urla capu'n durere si tot uit ce faceam
am inceput sa fac asta ca sa pot sa mai rad cateodata
am inceput sa fac asta ca sa pot sa mai rad cateodata

nu'mi amintesc nimic din tot ce gandeam, nu mai stiu deloc
ma uit in oglinda si vad totul prin mine
de ce'mi tot incalc regulile, sa nu'mi mai incalc regulile deloc?
ma uit in oglinda si vad totul prin mine

in momentul asta logica ar spune sa dorm, sa nu mai ascult de ce zic
sunt pe punctul de'a face ceva aleator si isteric
ma simt putin agitat, simt ca'mi furnica pielea pe mine
dar simt cum ma desprind si nimic nu ma tine
nu vreau sa cred ca totu'i rezultatul actiunilor determinate de tine
dar nu vreau sa ma vada nimeni asa, cred c'asta ma retine
ma uit in oglinda si vad totul prin mine...

e de'abia rasarit, dar lumina e rece si cruda
timpul e plin de caldura aceea putreda si plina de ura
e prea multa lumina aici, privelistea te fura
am flori uscate intr'o vaza pe masa si'un gust de moarte in gura...
ma uit la tapet si's furat de modele
in fiecare zi's furate, copiate modele
in plin sprint ma'mpiedic de ele
cred ca asta'i problema cu ele
nu's modele de stele....
dar trecand peste toate, sa nu uit sa nu uit niciodata
am inceput sa fac asta ca sa pot sa mai rad cateodata...

[cred ca se simte putin speriata
ca tine, de altfel, cel putin cateodata
n'o lasa s'adoarma, spune'i c'o iubesti ca odata
n'o lasa s'adoarma, spune'i c'o iubesti ca odata]

zic...

poate ca nu avem nimic in comun
dar asta n'o sa ne opreasca, nu?
chiar daca nu ma crezi, iti place sa iti spun
ca'n viata mea esti numai tu
privesti cu ochi albastri lumea si'o reduci
la florile si Kent'ul de pe masa
dar nu alergi dupa tot felul de haiduci
asta inseamna ca iti pasa?
esti intr'o stare de elan in prima faza
si'ai aripi ce'i dau vantului putere
si sens, un scop, ca'n orice raza
... ii pui vers in orice fraza
si'i tii mintea treaza.
nu auzi nimic din jur c'ai castile'n urechi
dar n'o s'auzi nimic de rau asa
modele noi pentru orice praf vechi
lumea se'nvarte fiindca dansezi tu cu ea
exista litere de lege si legile nescrise
vrei doar sa'ti fie date toate cele promise
mereu ocolesti caci si'asa avem timp
cand vrei sa fii lasata'n pace, nu ceri nimic in schimb...
spun ca de'atatea ori nu s'a'ntamplat nimic
da' totusi viata'i ca un caine pe un stick
lasat in ploaie'n iarna noaptea, hai sa evadam
da fapt hai sa mai stam, mai bine nu scapam...

[Rodeo Jockey vs. Monkey United : 5-5]

chiar crezi ca ma cunosti?

i like...

the way the sun shines on dead roads lost to the world
and how the syllables perfectly fall in every word
blue eyes and dark hair, with skin as white as snow
to get high and fly only to fall down to the lowest of lows

i like...

conspiracy theories, reasons and plots
dead flowers in dead flowerpots and knots
fires and smoking and matches and light
curses and words that cause pain and delight

i like...

playing a part in life's greatest play
seeing it all fall apart in rot and decay
illusions and dreams, things that *pop* in the night
making my point and always being right

i like

lying insanely and sometimes lying in bed
laying a carpet of roses for those who deserve
vaguely remembering the the day that she left
and most of all lying to myself...

[fug de realitate, nu vreau sa imi primesc destinul, stiu ca'l am, doar il aman, nu vreau sa'mi fie'usor, nu vreau sa ma plictisesc, nu vreau sa va indeplinesc asteptarile, dar va voi uimi pe toti. pentru ca toti stiti ca pot dar nu stiti cat de mult inca... cand va fi cazul, voi lasa guri cascate in urma mea. puteti sa fiti siguri de asta... deocamdata o ard fara pretentii... oricum n'am nevoie de voi, nici voi de mine si poate va fut in gura pe toti, toti, toti, tot trec peste toate]