muchie

You've been runnin' around for so long
You've been hurting yourself too much
You keep messin' around with darkness
You're the one who's losing

(you have power and money, but you are mortal, you know you can not escape death, but immortality can be obtained, the legend is always the same, if others have succeeded conquering death why must we accept it, I know where immortals live and how to obtain their secret, we too might become wisemen. The elements of chemistry are many, but finite, so are the techniques of enlightenment..)

inca 23 de zile +/- una sau doua

...si ma intorc... abia astept... nu mai am chef/rabdare/pasiune/orice... ma intorc de la ce mi'am facut cu mana mea, de la frig, inghet si lipsa de orice... la zapada, caldura, pomi de craciun, ciocolata, cozonaci (eventual cu stafide), colinde, familie, mancare ca acasa, si tot de ce m'am lipsit atatea luni...

sa nu va faceti nimic cu mana voastra... k riscati apoi sa nu aveti nici un drept sa va plangeti de mila...

ne vedem.

pentru

si'o simfonie de cuvinte care pot sau nu sa te atraga
asta'i pentru toti care se'ntorc de jos, gata sa cada
asta'i pentru cine confunda ritmul cu un stil de viata
pentru toti care s'au scurs, topiti, cu inima de gheata

si pentru nimic senzational ne inchinam capul, pentru toti care nu atrag atentia. pentru ochii care nu se uita si pentru zambetele care sunt atat de subtile. pentru fiecare data cand am intors foaia si pentru fiecare data cand am mototlit'o si am aruncat'o la gunoi. pentru toti dintre noi care sufera zilnic si nu vor sa cedeze pentru ca indifernet de ce cred, pentru mine ei sunt adevaratii eroi. pentru lacrimile care nu s'au scurs niciodata si au inghetat pe suflet, pentru gemetele de durere refulate, pentru fiecare data cand ti'ai abtinut un icnet si pentru toate orele si zilele furate. pentru ca poti sa mergi cu capul sus in continuare si pentru ca poti sa mai arunci un zambet celui ce te raneste, chiar daca doare. pentru pasul care te poarta tot mai departe si pentru marsul din care nu poti sa evadezi. pentru ca faci ceea ce faci pentru cineva si nu pentru tine. pentru toti care pot inca sa mai creada in dragoste'n iubire. pentru unghiile rupte'n carne vie si pentru sangele care le'a vindecat ranile. pentru ca nu vrei sa epatezi si nu astepti nici o multumire. pentru ca faci bine pentru tine. chiar daca nu neaparat bine pentru tine. pentru lipsa, pentru nimic, pentru frig, pentru cedare, pentru resemnare, pentru ca inca doare, pentru tacere, pentru neplacere si pentru ce? pentru ca pur si simplu asa esti construit. ne inchidem astazi ochii si strangem din dinti. pentru ca nu vom putea vreodata sa va multumim indeajuns si nici sa va razbunam. pentru ca suntem la fel ca voi, cei care ne'ati dat totul. si niciodata nu am stiut sa apreciem. suntem la fel ca voi si cei ce ne vor urma vor fi la fel ca noi. pentru.

violent by design

visez sa ma opresc... cu mintea in franturi cu sufletu'n lanturi, cu ochii'nlacrimati si mainile imbratisand poze cu copii decimati... si vreau sa ma opresc... in ciuda junghiurilor dintre coaste, aschiilor din pupila, totu'i la limita dintre luema reala si lumea debila... nu sunt de elita, dar sunt separat... m'am nascut foarte prost, dar am invatat...

urmaresc de la distanta restul lumii cum evolueaza, ii vad pe toti cum incearca sa faca ceva din nimic si ii admir... da' nu's ca ei, nu, nu's ca voi, nu, nu'sh de voi putea vreodata sa ma schimb... dar zi de zi ma tot surprind cate putin si ma tot mir... si pana la urma pur si simplu ma voi intoarce cu spatele, intr'un final clar hotarat, intr'un final decis... m'am hotarat sa nu ma mai implic... pian.

nu e vremea de vina, e timpu'n care ne'am nascut, sunt zilele de robota, si ploaia cade'n ropota, sunt zapezile de fier ce iti acopera inima'n franturi si sunt piesele ce'ti ung iar chinu'n chipuri... si versuri... vezi uri, vezi cum toti in juru tau se schimba in strigoi... si'ti urli'n piept ca "niciodata nu voi!" niciodata nu voi... plangi si lacrimi se preling pe fetze... picaturi de inocenta curg si's sterse... ca hartia igienica pe fese... si sunt aruncate... poate ele erau tot ce mai conta si's duse... nu se mai continua asa, nu mai continua!... opreste'te pentru o secunda si priveste cerul... angelic tresses...

hai umple'ti scrierile de'ura, umple'ti cuvantul de ardoare... vreau sa vad pasiune... cum numai focul ce stiu ca'ti arde'n vene poate genera... nu esti singura niciodata. noi suntem mai sus de univers... stii unde poti sa vii mereu oricand... numai nu veni cu razboi si nu veni cu arme... m'am saturat sa ma tot apar... oricum pierdem amandoi...

[nu mai imi da commenturi... nu pentru tine scriu. n.r. ultimul post. nu il sterg pentru ca nu sunt dumnezeu si nu am putere de viata sau de moarte asupra nici unui lucru creat de altcineva. nu pentru tine scriu]